Sauvignon Blanc

Soiul isi are originea in vestul Frantei pe Valea Loirei si in regiunea Bordeaux luandu-si numele din frantuzescul sauvage (salbatic).
Strugurii au pielita de culoare verzuie, sunt rezistenti la caldura si cresc foarte repede.

Calitatea lui depinde foarte mult de locul si pozitia pe care o are in plantatie, soiul nu acumuleaza multe zaharuri de aceea este bine ca productia sa fie limitata la 7 tone la hectar.

La fel ca la Traminer si Pinot Gris, macerarea Sauvignon-ului Blanc trebuie sa dureze foarte putin, maxim 6 ore, in schimb e bine sa fie maturat cel putin 6 luni, o perioada de pauza care ii da armonia aromelor si caracterul specific, intensitatea aromatica crescand odata cu gradul de maturare.
Din acest soi se obtin vinuri corpolente cu un buchet fin, vinuri care pot fi seci sau demiseci.

www.jidvei.ro

Jidvei experimentează producerea vinului de gheață

Premieră în România

Compania Jidvei experimentează producerea vinurilor de gheaţă. Vinificatorul de pe Valea Târnavelor a luat acestă decizie datorită calitații foarte bune a producţiei de struguri din acest an. Experimentul a fost făcut pe o suprafață de un hectar de vie din soiul Traminer și reprezintă o premieră în România.

Strugurii pentru vinul de gheață sunt culeși manual, toamna târziu, la temperaturi de  la -7 la -10 grade Celsius. Acoperiţi de un strat subţire de gheață, strugurii ce au căpătat la maturitate o culoare roze, sunt recoltaţi în special dimineaţa devreme sau seara, când temperaturile sunt negative, iar ulterior vor fi supuşi unui minuţios proces de producţie.

Vinul de gheaţă va putea fi gustat pentru prima dată abia după 60 de zile, perioadă în care mustul este lăsat să fermenteze.  Acesta este unul dintre cele mai scumpe de pe piaţa vinurilor premium.

Gewurztraminer

Cultivat de mai bine de o mie de ani, acest soi, caruia i se mai spune si simplu Traminer, isi are originea in satul Tramin (Termino) din regiunea italiana Alto Adige. Este un soi semiaromat care valorifica foarte bine conditiile ecoclimatice ale podgoriilor aflate la limita nordica de cultura a vitei de vie unde aroma strugurilor devine discrete si fina. Strugurii au culoarea roz inchis spre rosu si acumuleaza in mod natural cantitati insemnate de zahar.

Se pot obine vinuri seci, demiseci sau demidulci, vinuri care se remarca prin buchetul lor fermecator si aromele inconfundabile. In urma procesului de macerare si fermentare, se  dezvolta o aroma complexa, ce se regaseste  si in floarea de trandafir,  pastrandu-se  si dupa maturare oferindu-i caracterul specific.

Se regaseste in gamele: Grigorescu si Castel

Feteasca Alba

Un vechi soi traditional, Feteasca alba este cultivata in toate podgoriile din Romania, fiind totodata si cel mai raspandit soi romanesc in lume. Perioada scurta de vegetatie, de aproximativ 150-160 de zile si capacitatea mare de a acumula zaharuri sunt principalele caracteristici ale soiului.

Cand este tanar, vinul obtinut din acest soi dezvolta o aroma secundara de fermentatie foarte placuta, ce aminteste de parfumul florilor de vita de vie. De obicei vinurile de Feteasca alba sunt seci, acide si pline de prospetime, dar pot fi si demiseci sau demidulci, acestea din urma avand o aroma caracteristica ce se aseamana cu gustul fagurilor de miere.

Se regaseste in gamele: Jidvei Popular si Castel

Feteasca Regala

Soiul a fost identificat  pentru prima data, in anii 1920, chiar in podgoria Tarnave, viticultorii presupunand ca este rezultatul hibridarii naturale intre Feteasca alba si Grasa. Soiul a fost inmultit, dupa anul 1920 de catre pepineristul Gaspari, in localitatea Danes, langa Sighisoara, iar in anul 1928 a primit denumirea de Feteasca regala.De-a lungul timpului s-a mai numit Feteasca de Ardeal,  Danasana, Danesana.

Feteasca regala acumuleaza cantitati moderate de zaharuri, din care se obtin vinuri foarte placute. Este un soi care se adapteaza foarte usor, este autofertil si foarte productive. Se obtin de obicei vinuri seci si demiseci, neutrale,  caracterizate prin prospetime si echilibru.

Se gaseste in gamele: Jidvei Clasic, Jidvei Popular si Spumant