Nec Plus Ultra Rose 2013

„Până aici, dincolo nu se mai poate!” Așa se traduce expresia, ce provine din limba latină, „Nec Plus Ultra”, menită să-i avertizeze pe navigatorii ce intrau în strâmtoarea Gibraltar că au ajuns la capătul lumii cunoscute la acele vremuri. În zilele noastre ea este folosită pentru a marca anumite realizări de excepție, performanțe care nu pot fi depășite, într-un cuvânt superlativul.

Cei de la Crama Jidvei au denumit o gamă de vinuri cu această sintagmă, tocmai pentru a scoate în evidență vinurile de calitate, obținute de pe parcele selecționate, cu cea mai bună expunere, din peste cele 2400 de hectare cât sunt plante cu viță de vie în Podgoria Târnavelor.

Nec Plus Ultra Rose 2013 (demisec) Jidvei se prezintă cu o culoare rose intens, limpede, cristalin. Nasul său dezvoltă arome echilibrate de fructe roșii, vișine bine coapte. Cupaj din soiurile Cabernet Sauvignon și Syrah, a împrumutat din valențele gustative ale celor două soiuri, regăsind arome de fructe roșii bine coapte, prune, condimente.

Echilibrat de aciditatea ridicată, zahărul se integrează perfect și conferă tușe dulcege plăcute, aromate.Alcool 13% ce nu se simte dacă este servit bine răcit. Alături de aperitive și preparate mai ușoare, va fi un partener de nădejde pentru o masă reușită.

Sursa :http://oenolog.ro/

Vara- 2010

In vara lui 2010 aparea un nou colaj foto realizat de catre Doru Santa. Vizionare placuta !

Primaria Jidvei

In martie 2011 va prezentam sediul Primariei din Jidvei. Iar acum la aproape 3 ani distanta, va propun sa ne aducem aminte de acest lucru.

Actualul sediu a fost construit in anul 1890. Situat pe strada Perilor, nr 15, functioneaza intr-o cladire frumoasa, nou renovata, dotata corespunzator pentru o buna functionare a activitatilor specifice. De notat, face corp comun cu Biserica Evanghelica, rostuita de sasii Jidveiului, atunci cand comuna mai avea o populatie saseasca semnificativa.

Dupa cum s-a putut observa pana acum, peste capetele jidveienilor au trecut numeroase valuri istorice, aducatoare de administratii carora aproape ca li se pierde urma, pe distanta dintre Viena si Bucuresti, cu dese escale la Budapesta. Motiv temeinic pentru care si numele multor primari, ori alt soi administrativ al locului s-au ratacit prin arhive imperiale, ori cine stie prin ce semne heraldice. Astfel ca ne stau la indemana deocamdata doar primarii ce au vegheat la soarta jidveienilor din 1945 pana azi. Acestia sunt:

Zamfir Constantin (1945), Ioan Barbat (1945-1946), Ilie Comșa (1946-1947), Nicolae Năfornița (1947), Ioan Micu (1947-1948), Margareta Sandu (1949), Gorgy Andorka (1949-1950), Ilie Florea (1950-1951), Nistor Vasile (1951-1953), Ioan Degeratu (1953-1957), Nicolaie Macinic (1957-1959), Johann Graf (1959-1961), Ioan Frățilă (1961-1963), Johann Stolz (1963-1975), Ioan Puiu (1975-1979), Ioan Luca (1979-1983), Cotta Vasile (1983-1984), Borza Silvia (1984-1986), Ioan Luca (1986-1987), Ioan Gârlea (1987-1989), Nemeș Nicolae (1990), Naghiu Iosif (1991), Medrea Ioan (1991), horhat ioan (1992-2000), Trif Teodor (2000-2004), horhat ioan (2004-2008), Nemeș Nicolae (2008-2012), Alin Trif (2012-prezent)

La un pahar de geografie…

In toamna anului 2010 vă făceam cunoaştinţă cu Complexul de Vinificatie din Jidvei. In articolul de mai jos, gasiti soiurile de struguri din care se face aurul lichid din pahare, adica vinul de Jidvei.

Situat in inima podgoriei Tarnave, mai exact pe valea Tarnavei mici, intre localitatile Cetatea de Balta si Sona, JIDVEI detine cel mai modern complex de vinificatie din Ardeal. Prima unitate agricola de mari proportii cu profil viticol a fost infiintat in anul 1949 si s-a dezvoltat continuu, ajungand in prezent sa dispuna de o suprafata cultivata de aproape 2400 de ha. Privatizarea din 1999 a sectorului viticol, pomicol si a cramei a oferit o noua dimensiune dezvoltarii podgoriei Jidvei. Imensul potential este valorificat in prezent asa cum merita, exporturile cresc in fiecare luna, iar consumul intern se inscrie pe o linie ascendenta. Din intreaga suprafata cultivata se reinnoiesc anual aproximativ 50 de ha. Varsta media a plantatiilor este de 10 ani, odata cu replantarile facandu-se si inlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele calitative.

Viile sunt plantate pe dealuri cu expunere est-vest, la altitudine de 400-500 de metri. Solul brun, de padure, se bucura de o clima blanda, favorabila vitei de vie. In acest “sanctuar al vinurilor albe” se cultiva suprafete intinse de soiuri respectabile, a caror valoare este recunoscuta in Romania si in strainatate: Feteasca Regala (450 ha), Riesling (280 ha), Sauvignon Blanc(200 ha), Muscat Ottonel (150 ha), Feteasca Alba (140 ha), Traminer (50 ha) si Chardonnay (30 ha). Pe langa acestea, Pinot Gris-ul, Oporto-ul, Sylvaner-ul si Ezerfrut-ul isi impart restul de 100 ha ce le revin.

 

Intoarcere in timp…

In urmatorul videoclip o sa vedeti un super-colaj cu fotografii vechi, cea mai veche fiind din anul 1900. Videoclipul ii apartine lui Doru Santa.