Comuna Jidvei- sufocată de datoriile fostului primar Ioan Horhat

Fostul primar Ioan Horhat a fost dat în judecată de Consiliul Local al comunei Jidvei, pentru restituirea sumei de 162.966 lei (1.629.660.000 lei vechi). Această valoare este compusă din 125.514 lei, reprezentând valoarea finanţată conform contractului PHARE pentru proiectul “O VIAŢĂ MAI BUNĂ PENTRU RROMI”, la care se adaugă 37.452 lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere. Banii au fost deja plătiţi de Consiliul Local Jidvei, în urma executării silite, din bugetul local, fiind bani colectaţi din taxele şi impozite achitate de cetăţenii comunei Jidvei.

Contractul PHARE RO 2002/000-586.01.02.0227 – “O VIAŢĂ MAI BUNĂ PENTRU ROMI”, a fost încheiat în 30 noiembrie 2004 între vechiul consiliu local al comunei Jidvei, reprezentată la acea dată de Ioan Horhat, în calitate de primar şi Oficiul de Plăţi şi Oficiul de Plăţi şi Contracte PHARE, în parteneriat cu Fundaţia PAEM Alba. Costul total eligibil al proiectului a fost de 42.510 euro, din care 5% urma să reprezinte contribuţia administraţiei publice locale, iar obiectul general al proiectului urmărea stimularea dezvoltării meşteşugurilor tradiţionale ale populaţiei de etnie rromă din localitatea Jidvei, protejarea şi relansarea producţiei de obiecte cu specific local, precum şi promovarea acestor produse pe pieţele naţionale şi internaţionale.

Fonduri europene

Pe cei care spun de foarte mult timp că primarul Jidveiului, domnul Nicolae Nemeş nu a făcut nimic în comună, îi rog să citească textul de mai jos pentru a înţelege anumite lucruri pe care le-am scris aici de mai multe ori. Am selectat doar textul care ne interesează pe noi cei din Jidvei. Dacă vreţi să citiţi întregul articol intraţi aici ->>> www.ziarulunirea.ro

Uniunea Europeană a pus la bătaie sume de ordinul miliardelor de euro pentru dezvoltarea statelor membre, dar aceşti bani nu sunt oferiţi pur şi simplu pe tavă, ci trebuie atraşi prin elaborarea de proiecte care pot fi finanţate cu fonduri europene prin diferite programe. În România, pe de o parte, guvernanţii clamează că autorităţile locale nu sunt în stare să întocmească proiecte eligibile, care să beneficieze de finanţare, iar pe de altă parte, tot reprezentanţii ministerelor sunt cei care bagă beţe în roate celor care depun proiecte, multe dintre acestea fiind respinse doar pe motiv că… nu e bună culoarea politică a primarului. Ce să mai zicem atunci de proiectele finanţate cu bani de la bugetul de stat? Pentru a vedea care este situaţia în  judeţul Alba am luat legătura cu câteva primării: Aiud, Mirăslău, Blaj, Crăciunelu de Jos, Sâncel, Jidvei.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Comuna Jidvei, condusă de primarul liberal Nicolae Nemeş, nu s-a bucurat de mai multă atenţie din partea guvernanţilor când a fost vorba de alocarea sumelor pentru implementarea proiectelor, indiferent dacă sursa de finanţare au fost fondurile europene sau bugetul de stat. Primarul Nicolae Nemeş ne-a mărturisit că niciunul din cele 15 proiecte depuse din 2008 încoace nu a fost finanţat, la o valoare medie de 2 milioane de lei/proiect rezultând o sumă de 30 de milioane de lei nealocaţi. Iată şi căteva exemple: proiect de alimentare cu apă, reţea de canalizare şi staţie de epurare în satul Bălcaciu – 6,3 milioane de lei, alimentare cu apă în satul Feisa – 1,5 milioane de lei, alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare în satul Căpâlna – 4,3 milioane de lei, reamenajarea stadionului în complex sportiv pentru tineret – 1,4 milioane de lei. La acestea se adaugă asfaltarea DC 29 Jidvei – Veseuş (6,2 km), care a fost depus de 3 ori până acum, ultima dată la MDRT, prin Consiliul Judeţean, pentru a fi finanţat prin programul “Reabilitare şi asfaltare 10.000 km de drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local”. În cele din urmă, Primăria Jidvei a contractat un împrumut, ca să poată asfalta drumul amintit. Alte proiecte pentru care nu au fost aprobate fonduri sunt decolmatarea şi regularizarea văii, amenajarea parcului central, asfaltarea şi modernizarea străzilor din Jidvei.

“Mă bucuram dacă erau finanţate unul sau două proiecte pentru cetăţenii acestei comune, nu pentru primar, locuitorii din Jidvei au nevoie de aceste investiţii”, a spus primarul liberal al comunei Jidvei, Nicolae Nemeş.

Sursa: Ziarul Unirea

Sala de sport…

…a ajuns o batjocură, fiecare face ce vrea acolo. În loc să profite cât mai mult de această sală, să atragă oamenii acolo pentru a face sport, să organizeze competiţii sportive…orice pentru a atrage fonduri care pot ajuta comuna. Ei ce fac? Îşi bat joc de cei care merg acolo sau vor să meargă. De cele mai multe ori trebuie sa te rogi sa-ţi dea apă caldă sa faci un duş şi multe alte lucruri normale care ar trebui sa fie intr-o sală de sport. Eu am închiriat astăzi sala de la ora 19 pentru a juca tenis, dar ce să vezi? Cei care se ocupa de sală erau în altă parte (în semn de respect, nu o să spun unde şi ce făceau). Domnul primar nu a răspuns la telefon pentru a clarifica situaţia în legatura cu cei care se ocupă de administraţia sălii. Ne-am învăţat cu ţara asta nenorocită condusă de oameni care nu sunt capabili de nimic…

SĂ VĂ FIE RUŞINE…

Trotuar nou :)

Am pus aceasta poza pentru a arata ca cei de la primarie au facut ceva anul acesta (atat si nimic mai mult). Au inceput sa puna pavaj, dar au inceput destul de tarziu…prin octombrie daca imi aduc bine aminte, dar stiu sigur ca in 4 saptamani au pus doar vreo 200 de metri de pavaj pe strada Garii, doar traim in Romania!!! Pana la acesta data, distanta a mai crescut pentru ca au inceput sa puna si pe strada Unirii de sus in jos.

“Drumul Vinului” a devenit “drumul chinului”

O anchetă realizată în cadrul proiectului “Transparenţa fondurilor europene în România” şi publicată pe site-ul http://www.afaceripublice.ro arată că Drumul vinului a însemnat mai degrabă “ciumă” decăt “mumă” pentru autorităţile locale din Alba şi Mureş. Deşi proiectul în valoare de 9,5 milioane de euro a fost finanţat prin Programul Phare 2004-2006 de Coeziune Economică şi Socială iar banii au fost daţi cu generozitate de Ministerul Dezvoltării şi Turismului, consiliile judeţene Alba şi Mureş, în calitate de beneficiari, s-au trezit în final cu un drum de 40 de kilometri prost construit şi cu o gramadă de probleme. Mai mult, se arată în ancheta amintită, Consiliul Judeţean Alba şi Consiliul Judeţean Mureş s-au ales şi cu banii de cofinanţare luaţi, dar şi ameninţaţi că, dacă fac scandal, li se taie robinetul de la Centru.